Povestea caprei sau ce se întâmplă
atunci când rămâi în zona de confort?

Da, am un articol pe blog care conține o poveste cu o capră. Ba mai mult, am și o imagine cu o capră aflată în toată splendoarea ei.

Hai să îți spun și cum s-a ajuns aici.

Acum ceva timp am primit un e-mail de la Vincze Róbert care conținea această “poveste a caprei”. Nici el nu își mai amintește unde a auzit-o prima dată, dar mie mi-a plăcut și am băgat-o la cap.

Tot așa, acum ceva timp, când eram și eu un fecior mai tânăr decât sunt acum și mă îndeletniceam destul de intens cu jocurile pe calculator am descoperit un joc atât de … diferit, de care m-am îndrăgostit iremediabil. Îi spunea Goat Simulator (de aici este preluată imaginea cu capra) și a fost primul joc la care am dat vreodată precomandă, atât de încântat am fost de el.

Și uite așa am ajuns să priponesc și o capră pe blog, sper eu cu folos pentru toată lumea. 😊

Bun, acum că am menționat sursele să trecem la povestea propriu-zisă care spune așa:

A fost odată un om foarte bogat ce călătorea în lume alături de ucenicul său. În tot acest timp îl educa și îl învăța diverse lucruri.

Într-o seară ajunseseră în munți. S-a făcut noapte. Nu aveau loc unde să doarmă. În depărtare au văzut o casă veche. Ajungând acolo, au bătut la ușă și au cerut cazare și ceva de-ale gurii pentru acea seară.

Stăpânul casei le-a oferit cu drag, însă bucatele primite au fost sărăcăcioase și puține ca și cantitate. Puțin caș de capră, smântână și telemea. Loc de dormit au primit doar în șură, pe fân.

Omul bogat îi mulțumi stăpânului și se așeză la masă să ia cina.

În timpul cinei, omul bogat l-a întrebat pe stăpânul casei din ce trăiesc și cu ce se ocupă?

Stăpânul răspunsese:

– Avem o capră. Din ea trăim. Soția o mulge zilnic, iar din lapte pregătește smântâna, cașul, telemeaua. Iar eu în fiecare zi plec în oraș și vând produsele la piață.

– Poți trăi bine din acest lucru? întreabă omul bogat.

– Nu prea, răspunsese stăpânul. Suntem extrem de săraci. În afară de capră, casă și șură nu avem nimic.

După cină s-au pus toți la somn. Omul bogat și ucenicul au dormit în șură, lângă capră. Dimineața, la prima oră, omul bogat s-a trezit și l-a sfătuit pe ucenicul său să împingă capra în prăpastie.

– Dar maestre, cum să împing capra în prăpastie? Din capră trăiesc acești oameni!

– Când mi te-ai alăturat, ai promis că faci tot ce-ți spun. Atunci fă ce-ți spun! spuse omul bogat.

Neavând ce să facă, ucenicul se trezi și împinse capra în prăpastie.

Apoi au pornit la drum.

Au trecut mulți ani de atunci.

Învățăturile omului bogat au făcut din ucenic un om bogat. Dar toată viața a avut conștiința vinovată din cauza întâmplărilor din acea dimineață.

Așadar la ce s-a gândit el? A decis să ia o căruță cu doi cai frumoși pe care a umplut-o cu mâncare, bani și tot felul de lucruri scumpe. Apoi a pornit la drum spre acea casă veche din munți. Se gândea că poate remedia fapta comisă cu ajutorul acestor daruri.

Cum ajunse în munți, vede că în locul casei vechi stă o casă mare și frumoasă, cu curte și grădină bogată, iar în curte hambare mari.

Pornește spre casă, să intre. Pe trepte îl așteaptă stăpânul gospodăriei. Era aceeași persoană, care cu mulți ani  în urmă îi poftise înăuntru.

Întâlnindu-l pe stăpân, ucenicul spuse: – Sigur nu vă amintiți de mine! Am fost aici cu mulți ani în urmă împreună cu maestrul meu. Ne-ați oferit cină și cazare pentru o noapte.

– Cum să nu-mi amintesc! spuse omul. În dimineața următoare mi-a dispărut capra.

– Da! La porunca maestrului meu eu am împins capra în prăpastie. Pentru această faptă am adus această recompensă.

– Nu te simți vinovat fiule, spuse omul. Îți sunt tare recunoscător!

– Dar de ce? întrebă ucenicul.

– Am rămas fără capră. Trebuia să găsim o altă posibilitate pentru a trăi. Și am găsit o altă cale, mult mai bună. Mi-am dat seama de un lucru. Capra îmi ocupa toată energia, toate gândurile și tot timpul. Din acest motiv m-am complăcut în situația proastă în care mă aflam. Acest lucru însă nu este demn pentru om.

Sper că povestea ți-a plăcut și că ai învățat ceva din toată istorioara asta.

Sunt curios să îmi spui părerea ta în comentarii.

Alătură-te comunității!​

E ușor: tot ce ai de făcut este să îți completezi numele și e-mail-ul. După aceea treaba mea este să îți trimit articole de calitate. 👍

Share on linkedin
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
popup-cookies

Acest site folosește cookies pentru a-ți oferi o experiență cât mai bună. Navigând în continuare, îți exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor.